Despre Proiect

Proiectul CONSENT – EEA-RO-NO-2018-0586 examinează măsura în care prevederile Convenției Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului sunt reflectate în reglementările legale în vigoare și constituie un reper important în politicile implementate în diverse contexte democratice. În același timp, proiectul abordează problematica încrederii pe care publicul o investește în serviciile de protecție a copilului și posibilitatea de a regăsi dispozițiile Convenției în practicile profesionale din domeniu.

Proiectul adresează trei întrebări centrale:

1.                  Cât de bine sunt protejați copiii, date fiind drepturile de care beneficiază conform Convenției Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului (abreviată în continuare CDC)? În acest sens, proiectul examinează măsura în care prevederile CDC sunt încorporate în principiile statului democratic de drept, interogând totodată și măsura în care drepturile și normele CDC sunt plasate la un nivel abstract, având prin urmare o relevanță modestă pentru cetățeni.

În abordarea acestei problematici, sunt delimitate trei componente:

A.    Care este nivelul de protecție, în conformitate cu legile, reglementările și politicile publice? Ce principii operative ale protecției copilului pot fi identificate? Cum pot fi descrise aceste principii din perspectiva obligației democratice de a respecta și pune în aplicare în mod continuu drepturile copilului?

B.     Care sunt atitudinile legiuitorilor, practicienilor și publicului larg față de drepturile și protecția copilului? În ce măsură sunt aceste atitudini influențate de atribute ale copiilor și familiilor acestora (ca de exemplu situația economică a familiei, genul, etnia copiilor etc.)

C.     Care sunt discrepanțele identificabile între principiile operative și atitudinile față de sistemele de protecție a copilului?

2.         Care sunt factorii care influențează opiniile legate de drepturile și protecția copilului? În acest sens, demersul explorează și impactul încrederii sociale, al încrederii în instituții și al naționalismului în cristalizarea acestor atitudini în cele două țări incluse în studiu.

3.         Care sunt efectele crizelor din domeniul protecției copilului asupra culturii democratice? În această ordine de idei, proiectul ia în considerare și impactul factorilor moderatori, ca de pildă social media, încrederea socială și nivelul corupției.

Întrebările-cheie descrise mai sus vor fi abordate ținând cont de o serie de dinamici relevante, ca de pildă migrația și mobilitatea populației, respectiv caracteristici ale societăților analizate, cu accent asupra grupurilor dezavantajate și a minorităților (Roma și Sami).

Caracterul inovator al proiectului CONSENT este dat de ambiția sa empirică și critică de a identifica și explica factorii și mecanismele decisive care împiedică sau promovează cetățenia cosmopolită în rândul copiilor.

Proiectul folosește o metodologie de cercetare complexă, în acord cu natura multidimensională a temei studiate. În acest sens, componenta empirică înglobează analize complexe ale datelor cantitative, cercetare bazată pe interviuri, analiză de date documentare și colectare de date cu ajutorul vignetelor.

Prin obiectivele urmărite și demersul empiric utilizat, CONSENT va îmbogăți stocul de cunoaștere despre realizarea cu succes a protecției copilului, analizând în amănunt două contexte naționale diferite.

Infrastructura CONSENT va continua să fie relevantă în perspectiva unor viitoare apeluri de finanțare ale Spațiului Economic European (SEE). Echipa de cercetare va extinde în mod activ proiectul, în vederea colectării  de date noi și pentru a facilita viitoare demersuri de cercetare în colaborare cu colegi din Europa.

CONSENT va facilita o înțelegere sporită a contextelor de realizare a cetățeniei cosmopolite, însă impactul proiectului se extinde dincolo de domeniul serviciilor de protecție a copilului, contribuind la formularea unor teorii generale despre statul bunăstării, binele comun și interesul public.

Proiectul CONSENT beneficiază de o finanțare în valoare de 1.752.342 Euro, prin Granturile Spațiului Economic European (SEE).

Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la o Europă verde, competitivă și favorabilă incluziunii.

Există două obiective generale: reducerea disparităților economice și sociale în Europa și
consolidarea relațiilor bilaterale dintre țările donatoare și cele 15 țări ale UE din Europa Centrală și de Sud și din Țările Baltice.

Cele trei țări donatoare cooperează strâns cu UE prin Acordul privind Spațiul Economic European (SEE). Donatorii au acordat 3,3 miliarde EUR prin intermediul sistemelor de subvenții consecutive între 1994 și 2014. Pentru perioada 2014-2021, subvențiile SEE se ridică la 1,55 miliarde EUR. Prioritățile pentru această perioadă sunt:

1. Inovare, cercetare, educație și competitivitate
2. Incluziune socială, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și reducerea sărăciei
3. Mediu, energie, schimbări climatice și economie cu emisii reduse de carbon
4. Cultură, societate civilă, bună guvernanță și drepturi fundamentale
5. Justiție și afaceri interne

Granturile SEE sunt finanțate în comun de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, ale cărei contribuții se bazează pe PIB-ul lor.

Eligibilitatea pentru subvenții reflectă criteriile stabilite pentru Fondul de coeziune al UE destinat
țărilor membre în care Venitul național brut (VNB) pe locuitor este mai mic de 90% din media UE.